Topul țărilor europene cu cei mai mulți studenți angajați: Olanda pe primul loc, România printre ultimele

Țări campioane și codașe: Cum se împart studenții angajați în Europa

Datele Eurostat pentru 2024 scot la iveală diferențe uriașe între statele europene când vine vorba de tinerii (15-29 ani) care muncesc în timpul studiilor. În medie, 25,4% dintre aceștia combină școala cu un job. Olanda conduce detașat cu 74,3% dintre studenți angajați, urmată de Danemarca (56,4%) și Germania (45,8%). Acest succes se datorează politicilor educaționale eficiente și unei piețe a muncii extrem de flexibile, care facilitează tranziția de la studii la muncă.

La extrema opusă, România, Grecia și Croația afișează cele mai scăzute cifre: doar 2,4% dintre studenții români, 6% dintre greci și 6,4% dintre croați muncesc în paralel cu școala – de patru ori mai puțin decât media vest-europeană. În Grecia, 92,8% dintre tinerii aflați în sistemul educațional nu figurează pe piața muncii, iar 1,2% se declară șomeri.

Nu rata o știre de TOP

Trump promite investiții uriașe în Venezuela: Ce planuri au giganții petrolului la Casa Albă

Nordul Europei: studenți șomeri, dar activi în căutarea unui loc de muncă

Surprinzător, cele mai mari procente de studenți-șomeri se regăsesc în nord: Suedia (14,1%), Finlanda (10%) și Danemarca (9,6%). La polul opus, România (0,6%), Croația, Cehia și Ungaria (câte 0,8%) aproape nu cunosc acest fenomen.

Vârsta și genul fac diferența

Implicarea pe piața muncii crește odată cu vârsta. În grupa de 15-19 ani, peste 70% din tineri nu lucrează, dedicându-se aproape integral studiilor. Între 20-24 de ani, doar 30,9% dintre femei și 24,8% dintre bărbați mai sunt inactivi, iar aproape 19% dintre femei și 17% dintre bărbați reușesc să muncească în timp ce învață. Pentru 25-29 de ani, rata de angajare urcă la 62% pentru femei și 71,9% pentru bărbați, însă tot femeile sunt mai des inactive după finalizarea studiilor (16,2%, față de 6,9% la bărbați).

Privind înainte, rămâne întrebarea: poate Europa de Est să-și adapteze politicile pentru o integrare reală a tinerilor pe piața muncii? Diferențele structurale și sociale ridică provocări serioase, iar decalajul dintre Vest și Est riscă să se adâncească dacă nu apar schimbări curajoase.