Scădere record a deficitului bugetar: ce ascunde reducerea de 28,4 miliarde lei anunțată
Guvernul demis anunță cu mândrie o reducere spectaculoasă a deficitului bugetar, de la 76,4 miliarde lei în primele șapte luni din 2025 la 48 miliarde lei în aceeași perioadă a acestui an — un minus de 28,4 miliarde lei, adică 1,7 puncte procentuale din PIB. Însă, în spatele acestor cifre, realitatea este mult mai complexă și departe de a fi atât de roz pe cât se prezintă.
Reducerea deficitului: performanță sau iluzie contabilă?
În timp ce oficialii își atribuie merite pentru această scădere, lipsa de transparență ridică semne de întrebare majore. Nu există date clare despre volumul facturilor neplătite, al plăților amânate, al restituirilor de sume câștigate în instanță eșalonate pe mai mulți ani și nici despre alte întârzieri la plățile efectuate de stat. Investițiile publice, inclusiv cele din programul Saligny, dar și fondurile pentru sănătate sau alte programe publice, sunt departe de a fi acoperite integral pentru restul anului. De exemplu, nu știm exact cât este necesarul pentru programul SAFE sau Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), și nici decalajul între finanțarea inițială și cea necesară până la finalul anului pentru instituțiile publice. În plus, dispariția a 63.000 de locuri de muncă stabile (salariați cu normă întreagă) în ultimul an ridică întrebări despre sumele reale colectate din impozite și contribuții sociale. Întârzierea acestor plăți poate ajunge la 35, 40, 45 sau chiar 50 miliarde lei, „aruncate” în viitor.
Prognoze economice optimiste vs. realitatea dură
Un alt mit periculos vizează eficiența programării bugetare. Proiecțiile guvernamentale se bazează adesea pe ipoteze de creștere economică mult mai optimiste decât estimările recente ale economiștilor. Astfel, apar discrepanțe majore între bugetul planificat și evoluțiile reale ale economiei. În plus, presupusa schimbare de model economic, orientată către investiții, este subminată de realitatea scăderii finanțărilor din PNRR, de blocarea investițiilor private, atât interne cât și externe, și de recunoașterea oficială a Ministerului Finanțelor privind reducerea cheltuielilor pentru investiții publice cu 32 miliarde lei în următorii doi ani.
Cine plătește cu adevărat ajustarea fiscală?
Guvernul pretinde că măsurile de ajustare fiscal-bugetară au avut succes, însă, în realitate, povara a căzut în special pe românii cu venituri mici și medii, iar economia a fost serios afectată. În ceea ce privește creșterea cheltuielilor cu dobânzile, explicația nu ține doar de împrumuturile pentru salarii, pensii sau infrastructură, ci, mai ales, de factori exogeni: pandemia, conflictele din Iran și criza din Orientul Mijlociu au contribuit decisiv la creșterea costurilor de finanțare.
România continuă să se învârtă într-un cerc vicios al deficitului bugetar, fără un plan clar de ieșire. Ajustările grăbite, lipsa de transparență și povara distribuită inechitabil amenință stabilitatea pe termen lung. În fața acestor dificultăți, adevărata provocare rămâne găsirea unei soluții sustenabile, care să nu sacrifice viitorul pentru a cosmetiza prezentul.
