Un milion mai puțini: Cum s-a schimbat forța de muncă după aderarea la UE
Din 2008 și până în 2024, România a pierdut un milion de persoane din rândul populației civile ocupate: de la 8,7 milioane la doar 7,7 milioane, arată datele Institutului Național de Statistică. Însă, în același timp, numărul celor angajați cu contract a crescut cu 600.000, ajungând la 5,8 milioane de salariați.
Dispariția lucrătorilor pe cont propriu și a celor din familie
Cele mai mari scăderi procentuale s-au înregistrat în rândul lucrătorilor familiali neremunerați (cu 72% mai puțini comparativ cu 2008) și al celor care muncesc pe cont propriu (scădere de 31%). În schimb, ponderea celor angajați în sectorul privat a urcat la 81,8% în 2024, față de 79,9% în 2008. În sectorul public, proporția a rămas stabilă, la circa 16,5%.
Harta inegalității: Unde se muncește cel mai mult și cine rămâne pe margine
Rata de ocupare la nivel național a urcat nesemnificativ, de la 62,5% la 63,4% în rândul persoanelor de 15-64 de ani. Femeile rămân în urmă, cu o rată de ocupare de doar 58,3% în 2024.
Există însă diferențe uriașe la nivel de județ: Cluj conduce cu 78%, urmat de Timiș (77%) și Sibiu (74%). La polul opus, Giurgiu, Botoșani și Călărași se situează la doar 40-41%. În București, situația e specială: 1,3 milioane de oameni muncesc aici, depășind chiar și numărul rezidenților de vârstă activă, datorită navetiștilor din județele vecine.
Monitorul Social atrage atenția că aceste dezechilibre impun politici publice eficiente pentru acces egal la muncă și reducerea decalajelor regionale. Cifrele spun o poveste clară: viitorul pieței muncii depinde de cât de bine știm să ținem oamenii activi – nu doar în cifre, ci în fiecare colț al țării.
💰 De ce să lași banii să adune praf?
Ai obiecte prin casă pe care nu le mai folosești? Pe Quiq.ro le transformi în bani în doar câteva minute. Adaugă un anunț gratuit și lasă cumpărătorii să te găsească pe tine!