Legea salarizării unitare, decisivă pentru deblocarea a 770 de milioane de euro din PNRR și menținerea ratingului României
Ultima săptămână pentru miliardele PNRR: presiune maximă pe legea salarizării
România se află pe muchie de cuțit: doar câteva zile mai sunt la dispoziție pentru a obține consens politic asupra legii salarizării unitare, o reformă esențială ce poate debloca 770 de milioane de euro pentru investiții, potrivit avertismentului lansat luni de Dragoș Pîslaru pe Facebook. Termenul-limită este 31 august, iar adoptarea rapidă a legii este un jalon critic din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
O lege amânată de ani de zile, sub tirul dezinformării
Proiectul trenează de patru ani, revenind pe agenda publică după perioada de guvernare interimară și traversând recent o campanie intensă de dezinformare. Pîslaru subliniază că noua lege prevede alocarea a aproximativ 12 miliarde de lei pentru eliminarea inechităților, stabilirea unui cadru previzibil pentru cheltuielile salariale și reconstruirea coerenței într-un sector public fragmentat.
Amenințare și oportunitate: ratingul României și salariile a 800.000 de angajați
Legea nu e doar esențială pentru PNRR, ci a fost menționată și de Moody’s în recenta evaluare, care a evitat retrogradarea României datorită reformelor guvernului Bolojan și atragerii fondurilor europene. Moody’s precizează că adoptarea legii salarizării ar putea crește ratingul în viitor.
Prin acest proiect, peste două treimi dintre angajații publici ar beneficia de creșteri salariale, iar nicio leafă nu va scădea, fiind prevăzute compensații clare. Pîslaru atrage atenția că predictibilitatea salarială va elimina promisiunile populiste din 2028, punând capăt arbitrarului politic.
Apelul său către liderii politici e clar: „Fiți responsabili și treceți legea. Meritul va fi împărțit, iar beneficiile depășesc cei 4 miliarde de lei accesați prin PNRR, influențând direct viața a peste 800.000 de angajați de stat.”
Privind spre viitor, reforma salarizării nu înseamnă doar bani și stabilitate, ci și oportunitatea de a integra tehnologii moderne în managementul resurselor umane, transparentizând procesele și reducând birocrația – o șansă pentru un sector public mai eficient, digitalizat și echitabil.
