Doar 1 din 5 IMM-uri românești vând online: Digitalizarea, între aparență și realitate

IMM-urile românești: Vizibilitate online record, vânzări digitale la pământ

Prima ediție a IMM Digital Index aruncă o lumină clară asupra digitalizării superficiale din sectorul întreprinderilor mici și mijlocii din România. Deși 61% dintre IMM-uri dețin site-uri proprii și aproape 77% sunt active pe rețelele sociale, doar 21,64% reușesc să vândă efectiv online. Cu alte cuvinte, prezența digitală nu se traduce în venituri concrete pentru majoritatea firmelor.

Facebook domină preferințele (80%), urmat de Instagram (47%) și WhatsApp (41%). Alte platforme precum LinkedIn și TikTok sunt folosite de doar un sfert dintre companii, iar YouTube și X abia dacă intră în peisaj. Concluzia? Pentru multe IMM-uri, digitalizarea se rezumă la postări și promovare de bază, nu la modele de business digitale reale.

Tehnologie implementată „din obligație”, nu din convingere

Adoptarea tehnologiei este dictată, în cele mai multe cazuri, de cerințe legislative sau de beneficiile imediate. Contabilitatea și facturarea online sunt folosite de peste 93% dintre firme, iar marketingul digital de 76%. Soluțiile avansate, precum ERP (65%), automatizarea proceselor (63%), cloud (aproape 63%) și CRM (puțin peste 62%) au o răspândire moderată, semn că integrarea profundă a digitalizării încă lipsește.

Florin Jianu, președintele IMM România, subliniază: „Transformarea digitală nu mai este o opțiune, ci un element esențial al competitivității economice și al capacității României de a se integra în Uniunea Europeană.”

Investiții minime, competențe digitale modeste

Doar 3% din cifra de afaceri este direcționată către training digital, iar cercetarea și dezvoltarea primesc mai puțin de 3%. Peste jumătate dintre angajați au competențe digitale medii, doar 3,38% ating nivelul de expert. Mai mult, doar 10% dintre IMM-uri alocă peste 5% din venituri pentru dezvoltarea resurselor umane.

Relația cu statul digital rămâne dificilă: nota 5,54 din 10 pentru interacțiunea online cu instituțiile publice, pe fondul unor platforme greoaie și lipsei de interoperabilitate.

Schimbarea digitală – realitate sau miraj?

Experții prevăd că în următorii 3–5 ani vom vedea firme cu site-uri integrate cu AI, chatbot-uri și vânzări online personalizate, dar și o trecere accelerată la cloud și colaborare digitală. Însă, dacă investițiile și abordările nu se maturizează, riscăm să repetăm ciclul aparențelor de digitalizare din trecut, când România bifa „modernizarea” doar pe hârtie, fără impact real în economie. Oare de această dată vom trece de la formă la fond?